Societatea goală în fotografia lui Nan Goldin
![Societatea goală în fotografia lui Nan Goldin](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9.jpg)
Nan Goldin este un fotograf american renumit. Inspirată de fotograful Larry Clark, lucrările sale explorează adesea teme controversate din societatea noastră, cum ar fi LGBT, momente intime, HIV și consumul de droguri. Cea mai notabilă lucrare a sa este "The Ballad of Sexual Dependency" din 1986, care documentează subcultura gay, familia și prietenii lui Goldin.
Nan Goldin s-a născut la 12 septembrie 1953, în Washington, D.C. A crescut într-o familie evreiască din clasa mijlocie superioară din Boston, Massachusetts. La vârsta de 11 ani, s-a confruntat cu moartea prematură a surorii sale, care avea 18 ani și s-a sinucis. În 1968, când avea 15 ani, un profesor de la școala ei, Satya Community School, i-a făcut cunoștință cu aparatul de fotografiat.
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9.jpg)
Prima sa expoziție personală, care a avut loc la Boston în 1973, s-a bazat pe călătoriile sale fotografice prin comunitățile de homosexuali și transsexuali din oraș, introduse în acest mediu de prietenul său David Armstrong. Goldin a absolvit Școala Muzeului de Arte Frumoase din Boston/Universitatea Tufts în 1977/1978, unde a lucrat cu printuri prin procedeul Cibachrome.
Vezi si: De ce fotografia este considerată o formă de expresie artisticăDupă absolvire, Goldin s-a mutat la New York și a început să documenteze scena post-punk new-wave, simultan cu subcultura gay de la sfârșitul anilor '70 și începutul anilor '80. Nan își descrie fotografiile ca pe un "jurnal vizual". Prin intimitatea și afecțiunea față de subiecții săi, autoarea își dezvăluie vulnerabilitatea, precum și propria admirație pentru sexualitate.
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-1.jpg)
Cel mai emblematic autoportret al ei a fost realizat în 1984, la o lună după ce a fost agresată de prietenul ei de atunci, Brian. În imaginea de mai sus, artista privește direct la aparatul de fotografiat, cu vânătăi pe față și cu o cantitate mare de sânge în albul ochiului stâng. Autoportretul a fost realizat pentru a o împiedica pe Goldin să uite pagubele provocate de violența iubitului ei. Ea aplică aceeași candoare și în cazul vieții prietenilor săi apropiați.
"Aceștia sunt prietenii mei, aceasta este familia mea, acesta sunt eu însumi, nu există nici o separare între mine și ceea ce fotografiez"
Vezi si: Poze foto: 10 sfaturi pentru ca oricine să arate cel mai bine în fotografiiGoldin este atrasă de farmecul lumii travestiților și a travestiților. 20 de ani de fotografii cu travestiți prieteni ai lui Goldin sunt documentate în "The Other Side". 20 de ani de fotografii cu travestiți prieteni ai lui Goldin.Cartea este prezentată în ordine cronologică și prezintă viața intimă a celor a căror identitate de gen nu se conformează normei.În seria din 1991 "Jimmy Paulette și Taboo! Dezbrăcarea", doi bărbați sunt portretizați pe parcursul transformării lor de gen.Așa cum este caracteristic în opera lui Nan, acest moment de expunere este prezentat cu candoare și empatie.
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-2.jpg)
În 1991 Goldin s-a mutat la Berlin, datorită programului Deutscher Akademischer Austauschdienst (DAAD). În 1996, la Whitney Museum of American Art a avut loc o retrospectivă a operei lui Nan, intitulată "I'll be your mirror", care a fost lansată și sub formă de carte. În 2003 a lansat o retrospectivă a carierei sale prin intermediul cărții "The devil's playground", iar în 2006 a expus la Matthew Marks "Sisters,Sfinți și surori", o lucrare multimedia, care tratează moartea surorii sale și modul în care a reacționat la ea.
În 2016, a lansat cartea "Diving For Pearls", care trece în revistă 40 de ani de muncă personală, reunind 400 de fotografii, multe dintre ele noi, alături de altele care nu au mai fost publicate până acum, realizate cu un aparat analogic și cu "greșeli", cum ar fi dubla expunere sau urme de clipuri pe negative. Numele este un omagiu adus prietenului său David Armstrong, care obișnuia să spună că a face o fotografie bună este ca și cum ai face scufundăriMai jos sunt prezentate câteva imagini realizate de Nan Goldin:
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-3.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-4.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-5.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-6.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-7.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-8.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-9.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-10.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-11.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-12.jpg)
![](/wp-content/uploads/dicas-de-fotografia/2788/k2y9snkia9-13.jpg)